Vai a sottomenu e altri contenuti

Traditziones e festas in Busache

Busache est ligadu meda a sas traditziones suas. Est una de sas pagas biddas sardas in ue sas fèminas sunt ancora bestidas in costùmene. No est cosa de ispantu difatis a agatare in giru a intro de sa bidda o a bìere essende dae sa prima missa sas fèminas antzianas in costùmene e totu bene ordingiadas.

Sa festa de Sant'Antoni de su fogu
Su 16 de ghennàrgiu, est su bèsperu de sa festa de Sant'Antoni de su fogu, in dae in antis de sa crèsia manna e in àteros bighinados, s'allumant sas tuvas. Sas tuvas arribant totu in crufessone in sos tratores mudados cun rampos de làuru e tritzas de aràngiu, a primu nche ddas carrigaiant in su carru a boes. Finida sa missa de su bèsperu su prèide, in antis de ddas allumare beneighet sas tuvas. Su 19 de ghennàrgiu, die de su bèsperu de Santu Trebistianu si torrat a pònnere fogu a sas tuvas.

Sa festa de Santu Bernardinu
Su 20 de maju s'afestat Santu Berbardinu e noe dies in antis cumintzant sa noina.
In Busache 'e Josso'' in sa crèsia de Santu Bernardinu si faghet sa missa cun prèdica e crufessone manna peri sa bidda, e ddoe leant parte pitzocos meda a caddu.

Sa festa de Sant'Antoni de Padova
Sa festa de Sant'Antoni de Padova, patronu de sa bidda, est su 13 de làmpadas e sos busachesos ddoe tenent meda. Dae sa prima die de làmpadas a su 12 de su mese si tzèlebrat sa treighina in onore de su Santu. Su 13 a mangianu si faghet sa missa e sa crufessone a intro de sa bidda a in ue andat gente meda bestida in costùmene. Ddoe leat parte fintzas una tropa manna de cadderis cun sos caddos totu bene tramudados cun collanas e bàtiles ricamados e tèssidos a manos de colores meda.

Sa festa de Santa Susanna
In sos meses de abrile e austu, cando cumintzant sa noina sas ghennas de sos muristenes de Santa 'Usanna (comente narant in Busache) si torrant a abèrrere. Su logu in Santa 'Usanna si torrat a animare de gente e traditziones ponende totu impare cultura, ambiente e fede, in su respetu de s'istòria de custu logu e de s'identidade de sa comunidade busachesa.
Su 10 de austu, sa die de su bèsperu, si faghet sa missa cun prèdica e sa crufessone cun sa Santa peri sos sartos a inghìriu a inghìriu de sa biddighedda, e finida sa festa religiosa lassat logu a sa festa tzivile.

Pro sas festas mannas de Busache (Sant'Antoni de Padova, Santu Bernardinu, Santa Susanna) si cantant sos ''gòcios'' (sos cantos traditzionales in onore de sos santos) e in crufessone sos cunfrades de sas crufarias de Su coro de Gesus, Santu Domìnigu e Santa Maria Madalena cantant su rosàriu totu in sardu.
Sos busachesos ddoe tenent meda a sas traditziones issoro e fintzas a cussas de Paschighedda e de Pasca manna. Pro Paschighedda si faghet sa missa de puddu e pro Pasca manna s'incontru de Nostra Sennora cun Gesus Risortu e in cust'ocasione faghent isparare sos fusiles a salve.

Lassende a banda sas festas religiosas tocat a nàrrere ca in Busache onni annu, su Comune a manos de pare cun sos assòtzios culturales busachesos, cuncordat àteras manifestatziones meda pro promòvere su territòriu, sa cultura e sas traditziones locales, intro de custas:
Sa sagra de ''Su Sucu'', una pietàntzia tìpica de Busache, fata cun brou de petza de diferente calidades, casu de berbeghe friscu e aghedu, tzaferanu e sucu, pasta segada a fine a fine fata in domo totu a manos;
''Su Presente'', organizadu sa matessi die de sa sagra de su sucu, est sa tzerimònia chi si faghiat pro nche leare su pane e sos durches a domo de sos isposos;
Sa rassigna de su folclore, a in ue lompent a Busache grupos meda in costùmene chi arribant dae corru in corru de Sardigna;
Manifestatziones ìpicas, comente sa rassigna de sas parìllias, a in ue arribant cussas tra sas prus bellas de Sardigna;
Rassignas de coros polifònicos traditzionales organizadas dae sos coros de Busache
Su carrasegare de s'istiu, cun sa màscara tìpica busachesa, ''Su Maschinganna'';
Manifestatziones teatrales in busachesu


Traditziones gastronòmicas
Busache tenet una traditzione manna fintzas in contu de gastronomia; a sa pietàntzia tìpica de sa bidda, chi at tentu fintzas unu reconnoschimentu ufitziale dae s'Acadèmia Italiana de sa Coghina, est dedicada sa sagra de su sucu, chi tenet orìgines antigas meda, a base de pasta fata in domo, cota in mesu de su brou de petza e fata sighire a còghere cun casu de berbeghe e tzafaranu. A primu, sigomente a comporare totu su chi cheriat pro fàghere su sucu fiat un'ispesa manna, si preparaiat pro sas festas nodidas ebbia, Paschighedda, Pasca Manna o pro sas cojuas. Sa die de custa manifestatzione, una tropa de pitzocas in costùmene in filera de pare essint a intro de sa bidda cun 'su presente', si ponent a cùcuru canisteddas e crobes prenas de pane, pasta e durches fatos in domo, e cherent rapresentare sa tzerimònia antiga chi si faghiat pro sas còjuas pro nche leare sa cosa de papare chi bisongiaiat pro sa festa a sa domo noa de sos isposos. A pustis si faghet a bìere comente si preparat su sucu a totu sa gente de foras lòmpida pro sa sagra e cando su sucu est prontu si faghet assagiare a totus.

Abbàida sas fotografias in su situ de sa Pro Loco de Busache

Dae ViVERE BUSACHI>Cultura e turismo>Tradizioni e feste de su situ istitutzionale de su Comune de Busache

A.F.

torna all'inizio del contenuto
torna all'inizio del contenuto